Picnic de familie în Bucovina, la Pasul Ciumârna
O familie românească se bucură de o masă în aer liber la Pasul Ciumârna, în Bucovina. Bucuria de a împărți mâncarea animă și întâlnirea din Rediu.
Fotografie: David Stanley · CC BY 2.0
Viață materială și economică
Agricultură
Masa moldovenească: livadă, grădină și schimb între vecini
Agricultura începe cu grija pentru ceea ce crește, iar masa familiei Mavrocordat transformă cultivarea în ospitalitate, schimb și memorie.
Câmpuri, gospodării și dealuri împădurite din Bucovina, în regiunea istorică românească Moldova. Peisajul cultivat evocă livezile, grădinile și legăturile dintre vecini care susțin ospitalitatea moldovenească.
Fotografie: Chiper Cătălin-Marian · Licența Pexels · Bucovina, România
Din grădină la masă
Descoperiți bucatele, conservele și mesele împărtășite care dau întâlnirii familiei din Rediu căldura gospodăriei moldovenești.
Grădină de legume roditoare
Roșiile, ardeii și verdețurile cresc împreună în grădină și amintesc de legumele proaspăt culese pentru masa din Rediu.
Fotografie: P199 · CC BY-SA 3.0
Busuioc crescut în Transilvania
Busuioc crescut în Transilvania. În prima carte, Trezirea, scena «Basil is Blessed» evocă locul plantei în viața gospodărească și în tradiția binecuvântării.
Fotografie: DenesFeri · CC BY-SA 4.0
Frunze și tulpini proaspete de busuioc
Busuioc proaspăt, cunoscut din grădini și din bucătăria de zi cu zi. Planta își are locul și în tradițiile de binecuvântare evocate în Trezirea.
Fotografie: Mokkie · CC BY-SA 3.0
Salată proaspătă din morcovi rași
Salată colorată din morcovi rași, un contrast proaspăt lângă afumăturile unei mese de familie.
Fotografie: 건복맘 · CC BY 2.0 Korea
Telemea proaspătă de oaie
Telemea albă proaspătă, din lapte de oaie, savurată cu pâine și legume. La Rediu, brânzeturile tinere sunt împărțite între vecini.
Fotografie: Sacha47 · CC BY-SA 4.0
Dulceață de gutui — preparat balcanic
Dulceață parfumată de gutui, fiartă încet din roadele livezii. La Rediu, un borcan este adus de vecini.
Fotografie: Pviktorija · CC BY-SA 4.0
Busuioc uscat pentru bucătărie
Frunze de busuioc uscate, păstrate pentru aromatizarea mâncărurilor: o cale simplă de a duce aroma grădinii în mesele de zi cu zi și după încheierea sezonului.
Fotografie: Schlaghecken Josef · CC BY-SA 4.0
Afumături tradiționale românești
Afumături românești din porc, asemenea cărnurilor conservate și servite în felii pe masa familiei din Rediu.
Fotografie: Ioan Bodean · CC BY-SA 4.0
Harbuz murat — pepene verde murat
Harbuz murat, pepene verde păstrat în saramură pentru mesele de mai târziu. La Rediu, până și coaja de pepene murată ajunge pe masă.
Fotografie: Ion.bostan · CC BY-SA 3.0
Răcitură moldovenească — aspic de carne
Răcitură moldovenească, carne în aspic servită rece; la masa din Rediu apare o variantă din picioare de porc.
Fotografie: Ion.bostan · CC BY-SA 3.0
Salată de icre — preparat românesc din icre
Salată de icre, preparat românesc din icre de pește. Un fel asemănător este oferit la masa familiei Mavrocordat din roman.
Fotografie: F Ceragioli · CC BY-SA 4.0 International
Sarmale cu varză acră — rulouri de varză umplute
Sarmale românești în foi de varză acră, mâncarea gătită acasă pe care Diana o laudă la masa familiei din Rediu.
Fotografie: Sacha47 · CC BY-SA 4.0 International
Agricultura începe cu grija
Uvertura definește Agricultura prin îngrijire, nu prin amploare. Busuioc crescut cu mâna, roade așezate pe o masă comună, hrănirea celor apropiați: viețile neobișnuite din saga depind în continuare de lucrurile obișnuite cultivate pentru ceilalți.
Acest principiu se vede la casa familiei Mavrocordat de lângă Iași, unde livada, grădina, animalele, vecinii și bucătăria nu sunt lumi separate. Ele se susțin reciproc, atât material, cât și social.
O familie se bucură de un picnic la Pasul Ciumârna, în Bucovina, într-o imagine a bucuriei de a împărți masa în aer liber.
Fotografie: David Stanley · CC BY 2.0 · Wikimedia Commons
Economia unei curți
Curtea din Rediu este umbrită de cireși, vișini, gutui și caiși. De-a lungul zidului se întinde o grădină cu zmeură, castraveți, porumb, roșii și plante aromatice. Rațele stau la marginea livezii, găinile se agită în apropierea șurii, iar laptele proaspăt vine de la vacile familiei, ținute mai sus, pe drum.
Masa trece dincolo de gospodărie. Pâinea vine de la un vecin, brânzeturile proaspete de la altul, dulceața de gutui de la cuplul de alături, iar legumele ajung la masă la câteva minute după ce au fost culese. Peștele de râu a fost adus dinspre Dunăre, iar vinul local, conservele, afumăturile și bucatele pregătite acasă completează ospățul. Nu este autosuficiență romantică, ci interdependență făcută hrană.
Roșii, ardei și verdețuri crescând împreună în grădină, asemenea legumelor culese cu puțin timp înaintea mesei din Rediu.
Fotografie: P199 · CC BY-SA 3.0 · Wikimedia Commons
Nimic risipit, nimic grăbit
Scena tratează hrana ca pe o infrastructură a relațiilor. Farfuriile trec din mână în mână. Cineva îndreaptă un pahar fără să întrerupă conversația. Fiecare produs poartă munca celor care l-au crescut, muls, copt, conservat, transportat ori gătit.
De aceea Agricultura se află în același cerc al Ateneului cu Comerțul și Industria. Cultivarea începe cu pământul și animalele, dar ajunge la masă prin legături de schimb, transport, muncă domestică și încredere. Aceste legături dau unui loc viață, nu doar o descriere.
Salată de icre, preparatul din icre pe care Diana i-l oferă Anei Maria la masa din Rediu, adus în roman de la Chișinău.
Fotografie: F Ceragioli · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons